Clasa a 8-a... Lecție 28

Vegetația, fauna și solurile II

3.2. etajul fagului (500-1.200 m)

a)  localizare → Subcarpații, D.C.T., munții joși

b)  plante specifice → fag și păduri de amestec: fag cu stejar (partea inferioară) şi molid (partea superioară)

c)  faună → mamifere (lup, vulpe, căprioară, cerb, mistreţ, râs), păsări (ciocănitoare, vulturi), reptile

d)  soluri → cambisoluri (soluri brune și brune acide)

3.3. etajul coniferelor (1.200-1.800 m)

a)  localizare → Carpații Orientali și Meridionali, porțiunile mai înalte ale Munților Apuseni

b)  plante specifice → brad, molid, pin

c)  faună → urs brun, cerb, râs, cocoş de munte, găinuşă de pădure

d)  soluri → cambisoluri și spodosoluri (soluri podzolice și brune acide montane)

4. zona alpină:

            4.1. etajul subalpin (1.800-2.000 m)

a)  localizare → face trecerea de la zona pădurilor la etajul alpin

b)  plante specifice → jneapăn, ienupăr

c)  faună → capra neagră, vulturul

d)  soluri → spodosoluri (soluri brune acide montane)

4.2. etajul alpin (peste 2.000 m)

a)  localizare → în cadrul masivelor a căror înălțime este peste 2.000 m

b)  plante specifice → pajiști alpine cu ierburi scunde adaptate la frig și vânturi puternice

c)  faună → capra neagră, vulturul

d)  soluri → spodosoluri (soluri brune acide montane)

● Vegetaţia azonală (determinată de factori locali):

- de luncă sau zăvoaie (în Lunca Dunării): plop, arin, salcie, papură, stuf, rogoz

- submediteraneană (sud-vestul ţării, sudul Dobrogei): liliac sălbatic, iasomie

- mlaştini, turbării (Tinovul Mohoș - Lacul Roșu)

● Fauna azonală:

- submediteraneană: vipera cu corn, scorpionul, broasca ţestoasă

- din luncă şi Delta Dunării: lebăda, pelicanul, egreta, peşti (păstrăv, clean, mreană, ştiucă, plătică, somn, crap, şalău, scrumbie, sturioni, calcani, guvizi, hamsii)

● Soluri azonale:

- de luncă (aluvionare, hidromorfe, nisipoase) – în luncă şi Delta Dunării

            - nisipoase şi sărăturoase (halomorfe) - în sudul Olteniei

Clasa a 8-a... Lecție 27

Vegetația, fauna și solurile I

Vegetaţia, fauna şi solurile sunt în strânsă corelaţie cu condiţiile climatice și relieful, la care se adaugă şi alte condiţionări (reţeaua hidrografică, substratul geologic, activităţile umane etc).

În funcţie de tipul de sol se dezvoltă un anumit tip de vegetaţie, iar fauna este condiţionată mai ales de vegetaţie, care îi asigură hrană şi adăpost.

            Principalele zone de vegetație sunt:

1. zona stepei:

a)  localizare → Câmpia Bărăganului, Pod. Moldovei (S), Pod. Dobrogei (S și centru)

b)  plante specifice → ierburi xerofile (adaptate la uscăciune), graminee, arbuşti

c)  faună → rozătoare, reptile, păsări răpitoare (vulturul pleşuv), păsări de stepă (prepeliţa, ciocârlia)

d)  soluri → molisoluri, soluri bălane dobrogene, cernoziomuri, soluri cenușii

2. zona silvostepei:

a)  localizare → Câmpia Moldovei, Câmpia de Vest, Câmpia Română (S), Pod. Dobrogei (porțiuni)

b)  plante specifice → ierburi și pâlcuri de pădure (stejar)

c)  faună → rozătoare, reptile, păsări răpitoare (vulturul pleşuv), păsări de stepă (prepeliţa, ciocârlia)

d)  soluri → molisoluri (soluri bălane dobrogene, cernoziomuri, soluri cenușii)

3. zona de pădure:

            3.1. etajul stejarului (200-500 m)

a)  localizare → D.C.T., Dealurile de Vest, Pod. Getic, Pod. Moldovei

b)  plante specifice → specii de stejar (stejar pufos, gorun), dar și tei, frasin, paltin

c)  faună → mamifere (lup, cerb, căprioară, jder, râs, dihor), păsări

d)  soluri → argiluvisoluri (soluri brun roșcate, soluri brune)

Clasa a 8-a... Lecție 26

Marea Neagră

-  limite: N (Ucraina şi Rusia), S (Turcia), E (Georgia), V (Ucraina, România, Bulgaria)

-  legătura cu alte mări:

-  cu Marea Azov prin Str. Kerci

-  cu Marea Mediterană prin Str. Bosfor şi Dardanele

-  caractere fizico-geografice:

-  suprafaţa: 462.535 km² (împreună cu Marea Azov)

-  adâncimea maximă: 2.245 m

-  relief:

-  platforma continentală sau șelf (între 0-180 m)

-  taluz sau abrupt continental (între 180-1.600 m)

-  bazinul Mării Negre (până la 2.245 m)

-  aspecte originale:

-  curenţii din M. Neagră:

a) curenţii circulari → datoraţi vântului

b) curenţii complementari → la suprafaţă și în adâncime

-  straturile de apă:

                        a) stratul mai dulce → între 0-200 m (salinitate 17-18 ‰; există viaţă)

                        b) stratul mai sărat → sub 200 m (salinitate 21-22 ‰; lipsit de viaţă din cauza hidrogenului sulfurat)

-  viaţa în Marea Neagră cuprinde:

            -  fitoplancton (format din alge)

            -  zooplancton (format din crustacee)

            -  animale mai mari → mamifere (delfini) și peşti (rechini, sturioni)

-  importanţa: exploatări petroliere (platforme petroliere), navigație, porturi (Constanţa, Burgas, Istanbul, Sinop, Eregli, Batumi, Suhumi, Soci, Novorossiisk, Ialta, Sevastopol), turism, staţiuni balneoclimaterice (Mangalia, Costineşti, Eforie), vestigii istorice (Histria, Tomis, Callatis)

Clasa a 8-a... Lecție 25

Lacurile și izvoarele minerale

Lacurile din România se împart în:

A.  lacuri naturale

B.  lacuri antropice

            Clasificarea lacurilor naturale:

Clasificarea lacurilor antropice:

            Izvoarele minerale reprezintă  ape încărcate cu diferite săruri pe care le-au dizolvat din rocile scoarței prin care circulă. Cele mai multe și mai bogate în săruri se găsesc în Carpați. Aceste izvoare sunt folosite în tratamente balneare în stațiuni precum: Vatra Dornei, Borsec, Băile Tușnad, Covasna, Călimănești, Băile Olănești, Băile Herculane etc.

Clasa a 8-a... Lecție 24

Dunărea

-  izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră (Germania)

-  până la vărsarea în Marea Neagră străbate 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) şi 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad)

-  străbate ţinuturi muntoase (Munţii Alpi, Balcani, Carpaţi), dar și de podiş şi câmpie (Câmpia Panonică)

-  pezintă o lungime de 1.075 km pe teritoriul României (total 2.860 km)

-  este al doilea fluviu ca lungime din Europa, după Volga

-  este singurul fluviu european care curge de la V la E

-  sectoarele Dunării în România:

1. Sectorul Baziaș – Porțile de Fier (sectorul "defileului") – formează cel mai lung defileu din Europa pe 144 km, de-a lungul Munților Banatului

2. Sectorul Porțile de Fier – Calarași (sectorul "luncii") – situat în partea de S a Câmpiei Române

3. Sectorul Călărași – Brăila (sectorul "bălților") – Dunărea se desparte în două bălți (Balta Ialomiței și  Balta Brăilei)

4. Sectorul Brăila – Marea Neagră (sectorul "maritim") – permite, intrarea navelor maritime; în apropiere de Tulcea se desparte în cele 3 brațe (Chilia, Sulina, Sf. Gheorghe)

-  importanță → cale de transport, obținerea energiei electrice, irigații, aprovizionarea cu apă potabilă și industrială a orașelor-porturi, pescuit, potențial turistic etc.

Clasa a 8-a... Lecție 23

Hidrografia – caractere generale

- cuprinde apele continentale (Dunărea, râurile interioare, lacurile, apele subterane) și Marea Neagră

- factorii care determină și influențează hidrografia sunt:

            a) relieful – mai multe râuri își au izvoarele în Carpați, altele în dealuri sau podișuri

            b) alcătuirea geologică – a permis acumularea de pânze de apă la adâncimi diferite

            c) clima – intervalele cu precipitații bogate provoaca inundații, iar cele scăzute provoacă secete

            d) debitele râurilor – variază în funcție de mărimea râului și de anotimp (iarna sunt reduse)

            e) omul – prin lucrări diverse a diminuat producerea inundațiilor (diguri), irigații în agricultură, navigații pe Dunăre

Rețeaua de râuri

- rețeaua de râuri are o formă radiară (asemănătoare spiţelor unei roţi) şi divergentă (din centru spre exterior)

- cele mai lungi râuri sunt: Mureş, Prut, Olt, Siret, Ialomiţa, Someş, Argeş, Jiu, etc.

- cele mai mari debite au râurile: Siret, Olt, Mureş, Jiu, Prut, Argeş, etc.

- se grupează în:

a) grupa de vest (colectate de Tisa):

            1. Someșul Mic (izvor Munții Apuseni) și Someșul Mare (izvor Munții Rodnei)

                        2. Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Barcău (izvor Munții Apuseni)

                        3. Mureșul (izvor Munții Hășmașul Mare)

                        4. Bega (izvor Munții Poiana Ruscă)

            b) grupa de sud-vest (colectate de Dnăre, pe teritoriul Serbiei):

                        1. Timiș (izvor Munții Semenic)

                        2. Nera (izvor Munții Semenic)

                        3. Caraş  (izvor Munții Semenic)

c) grupa de sud (colectate de Dunăre):

            1. Jiu (izvor Munţii Parâng)

            2. Olt (izvor Hăşmaşul Mare)

            3. Vedea (izvor Podişul Getic)

            4. Argeș (izvor Munţii Făgăraş)

            5. Ialomița (izvor Munţii Bucegi)

d) grupa de est (se varsă în Dunăre):

            1. Siret (cu Suceava, Moldova, Bistriţa, Trotuş, Putna, Râmnicul Sărat, Buzău, Bârlad)

2. Prut

e) râurile dobrogene (se varsă în lagune şi limane maritime)

                        1. Teliţa şi Taiţa (se varsă în Lacul Babadag)

                        2. Casimcea (se varsă în Lacul Tașaul)

Clasa a 8-a... Lecție 22

Etajele și nuanțele climatice II

4) climatul de dealuri înalte – regiunile cu înălţimi între 500 – 800 m:

-  temperaturi medii anuale 6-8°C

-  precipitaţii medii anuale 700 – 800 mm/an

5) climatul montan specific munţilor cu înălţimi între 800 – 1.800 m înălţime:

- temperatura scade cu înălţimea, temperaturile medii anuale între 6-0°C;

- precipitaţiile cresc cu înălţimea, precipitaţiile medii anuale fiind între 800-1.200 mm/an.

6) climatul alpin specific munţilor la peste 1.800 m înălţime:

- temperaturi medii anuale cca. 0°C

- ierni geroase, temperatura medie în luna ianuarie fiind - 10°C

- precipitaţii medii anuale mai mari de 1.200 mm/an, predominant sub formă de zăpadă

- vânturi puternice

De asemenea, pe teritoriul României întâlnim sectoare de influenţă climatică:

1. Influenţe oceanice (vestice), în vestul şi centrul ţării

2. Influenţe submediteraneene, în sud-vestul ţării: Pod. Mehedinţi, Grupa Retezat-Godeanu

3. Influenţe de ariditate (estice), în estul ţării

4. Influenţe scandinavo-baltice, în nordul ţării

5. Influenţe pontice, pe o porţiune redusă de cca. 30km. pe litoralul Mării Negre

6. Influenţe de tranziţie, în centrul Câmpiei Române

            Vânturile dominante sunt:

1. vânturile de vest → V

2. crivățul → Moldova, Dobrogea și partea de SE a Munteniei

3. austrul → Transilvania și Banat

4. föehnul → Subcarpații de Curbura, S și SV Transilvaniei

Clasa a 8-a... Lecție 21

Etajele și nuanțele climatice I

Clima României este temperat – continentală – moderată cu nuanţe de tranziţie:

- temperată → paralela de 45° latitudine N care trece pe teritoriul României

- continentală → interiorul Europei, la mare distanţă de Oc. Atlantic

- moderată → nu este aridă ca în părţile interioare ale continentului euroasiatic

- de tranziţie între climatul oceanic al Europei de V şi climatul excesiv al Europei de E

Datorită mulţimii de factori care determină clima României, aceasta nu este omogenă (la fel) pe întreaga sa întindere. Rezultă astfel o serie de alte climate specifice:

1) climatul de litoral şi din Delta Dunării:

- cad puţine precipitaţii

- temperaturi mai ridicate în timpul iernii

- temperatura medie anuală > 11°C

2) climatul de câmpie în Câmpia Română, sudul Dobrogei, Câmpia de Vest:

- temperaturi ridicate

- temperatura medie anuală 10-11°C

- precipitaţii reduse 400 – 600 mm/an, mai mari în vestul ţării si mai mici Bărăgan şi Dobrogea de S

3) climatul de dealuri joase – regiunile de podiş şi deal între 200 – 500 m înălţime:

- temperaturi medii anuale între 8-10°C

- precipitaţii între 600 –700 mm/an

- valorile diferă în funcţie de poziţia dealurilor, în vestul sau estul ţării.

Clasa a 8-a... Lecție 20

Factorii genetici ai climei

- România se află situată în emisfera nordică în zona cu climă temperată

- prezintă un caracter tranzitoriu al climei față de anumite regiuni, adică întâlnim diverse tipuri de

climate:

            - climat umed oceanic → vest

            - climat uscat continental → est

            - influențe reci → nord

            - influențe calde → sud (regiunile mediteranei)

- dezvoltarea reliefului de la nivelul mării și până la altitudinea de 2.544 m impune individualizarea

unor etaje climatice (de câmpii și podișuri joase, de dealuri, de munți)

- factorii care influențează clima sunt:

            a) radiația solară, adică cantitatea de căldură pe care o primește suprafața terestră; clima este

mai caldă în sud și devine mai rece în nord și în zonele montane

            b) circulația maselor de aer care vin din diverse părți ale continentului și oferă regiunii un

caracter tranzitoriu

            c) desfășurarea Carpaților care impune un climat mai răcoros și mai umed în V și mai uscat și

mai cald în S și E

            d) dezvoltarea în altitudine a reliefului care impune scăderea temperaturilor și creșterea cantității

de precipitații

            e) culoarele largi ale văilor și depresiunilor care favorizează pătrunderea maselor de aer din exterior

            f) Marea Neagră care își exercită influența doar pe litoral, favorizând apariția brizelor

Clasa a 8-a... Lecție 19

Delta Dunării

a) limite: N → granița cu Ucraina, S și V→ Podișul Dobrogei, E → Marea Neagră

b) caracteristici ale reliefului:

·      are o suprafață de 4.340 km², împreuna cu Complexul Lagunar Razim-Sinoe

·      s-a format într-un fost golf de mare, din aluviunile aduse de Dunăre

·      este o câmpie în formare alcătuită din relief pozitiv (grinduri = mici ridicături de teren de formă alungită) și relief negativ (brațele Dunării, canalele, gârlele, mlaștinile)

·      uscatul deltaic = 13% din suprafață

·      grinduri fluviale longitudinale, cu orientări V-E, care însoțesc brațele Dunării și au altitudini de

0.5-5 m

·      grinduri fluvio-maritime, cu orientări N-S, create prin acțiunea comună a Dunării și a mării

(Letea – 12.4 m altitudine, Caraorman, Sărăturile, Ivancea, Dranov)

·      grinduri continentale care reprezintă resturi dintr-un uscat mai vechi, situate la N de brațul

Chilia (brațul Chilia, alcătuit din loess, 6.4 m altitudine)

c) clima:

·      este temperat continentală, cu vânturi din est și nord-est (care vara aduc din Europa de Est aer

uscat și foarte cald, și iarna aer rece care provoacă geruri și viscole) și dinspre Marea Neagră

(aer umed)

·      temperatura medie anuală = 11ºC; iarna = între -1 și -1.5ºC și vara = 21ºC

·      precipitații = 350 – 450 mm/an

d) apele:

·      brațul Chilia – situat la N, transportă 60% din volumul de apă și aluviuni; la vărsarea în mare își formează o deltă proprie secundară

·      brațul Sulina – situat în partea centrală, transportă 18% din volumul de apă; are un curs canalizat și întreținut pentru navigația navelor de mare tonaj

·      brațul Sf. Gheorghe – situat la S, transportă 22% din volumul de apă; la vărsarea în mare formează Insulele Sacalin

e) flora:

·      plante precum: stuf, papură, rogoz, nufăr

·      în zonele cu lacuri, gârle și mlaștini: salcie, plop, stejar, iederă, frasin

·      pe grinduri: vegetație nisipoasă

f) fauna:

·      mamifere: mistreț, vulpe, câinele enot, vidra, nurca etc.

·      pești: crap, caras, șalău, somn, știucă, sturion, scrumbie, hamsie etc.

·      păsări: pelicani, egrete, lebede, cormorani, rațe și gâște sălbatice etc.

g) importanța economică:

·      cea mai însemnată zonă piscicolă a României (crapi, carași, șalăi, somni, știuci, sturioni,

scrumbii, hamsii etc)

·      pe unele grinduri se practică cultura porumbului, pe altele există islazuri pentru creșterea

animalelor

·      se exploatează stuf pentru celuloză

pe brațele Dunării se face navigație, cele mai importante porturi fiind: Sulina, Chilia Veche, Sf. Gheorghe, etc.