Subcarpații – diviziuni II
2. Subcarpații de Curbură
a) limite: N → Valea Trotușului, S → Valea Dâmboviței, E → Podișul
Moldovei, V → Câmpia Română
b) aspecte specifice ale reliefului:
·
apar ca o treaptă mai joasă a Carpaților
·
s-au format prin procesul de încrețire a scoarței
terestre
· dealurile au
înălțimi cuprinse între 300-1.000 m și chiar mai mult
·
altitudinea maximă → 1.021 m în Pintenul Ivănețu
c) diviziuni: Pintenul
Ivănețu, Măgura Odobești, Dealul Ciolanul, Dealul Salcia
d) depresiuni: Policiori, Vrancea, Dumitrești
e) influențe climatice: est-europene
3. Subcarpații Getici
a) limite: N → Carpații Meridionali, S → Podișul Getic, E → Valea
Dâmboviței, V → Valea Motrului
b) aspecte specifice ale reliefului:
·
alcătuiți din roci sedimentare
·
la vest de Olt apar mici depresiuni mai largi, care
formează "Depresiunea Subcarpatică Olteană"
· între Dâmbovița
și Olt apar mici depresiuni închise la sud de dealuri mici = "muscele"
·
altitudinea maximă → 1.218 m în Dealul Chiciora
c) diviziuni: Dealul
Chiciora, Dealul Ciocanu, Dealul Bran, Dealul Bujorescu
d) depresiuni: Câmpulung Muscel, Târgu-Jiu
e) influențe climatice: submediteraneene
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu